Mie, nu!
Când scriu așa, nu mă refer la gazul de lampă sau la cel petrolier lichefiat, și nici la folosirea cuvântului în argou, referitor la lichidul care eventual m-ar face dacă nu mai puternic, măcar mai viteaz. Mă refer strict la gazul metan ca facilitate publică.
E-adevărat, în zona care locuiesc, recte sudul Dobrogei, nu a fost încă introdus, dar zvonistica pe tema conectării localităților din zonă cum că va veni o conductă magistrală, se comportă ca un efect Doppler care prevestește iminența producerii fenomenului. Un caz aparte, cu caracter local, îl constituie zvonurile din perioada electorală, deci nedemne de luat în serios.
Deși se vorbește încă din perioada în care prima conductă de gaz a fost introdusă într-un cartier constănțean, adică acum zece ani, locuitorii Costineștiului nu și-au pierdut speranța că odată ajuns gazul și la ei se va rezolva definitiv problema căldurii pe timp de iarnă și a apei calde pentru turiști pe timp de vară.
Între timp au apelat la soluții alternative. Vara mulți folosesc deja panouri solare performante, dar dependente de zilele însorite (ca o anecdotă, unii comercianți le spun clienților că panourile încălzesc și pe timp de noapte, de la lună). Acestea nefiind dimensionate în funcție de consum, ci după buget, apa caldă ajunge doar pe perioada zilei, iar seara când toți se pregătesc pentru distracție, deci consumul crește, panourile sunt reci. Astfel mulți trec pe soluția de rezervă, rezistențe electrice, consecința fiind că tot cartierul rămâne în beznă, fenomen amplificat în ultimii doi ani (btw, astăzi ne-a schimbat transformatorul. Poate vara viitoare se schimbă situația).
Iarna în schimb, majoritatea se încălzește cu cocs. De câte ori merg seara pe ulițele comunei, mirosul de cărbune mă trimite cu gândul la atmosfera (la propriu) engleză din perioada industrială. Un caz aparte îl constituie centralele cu gazeificare (vezi poza) mai puțin poluante dar dependente de rezervele de lemn uscat, locuitorii trebuind să se aprovizioneze din timp din depozite locale, ori direct din Bulgaria unde este mai ieftin.
Desigur că există și varianta motorinei (foto 2), dar nu știu de ce în mentalitatea localnicilor asta este ultima soluție, pentru că este la jumătate de preț față de gaz, GPL sau încălzirea electrică, plus că aduce și o evidentă independență față de robinetul rusesc (vorba cântecului: De la ruși vine…) sau oricare furnizor autohton. Deși li se pare firesc ca autoturismul să consume motorină, atunci când e vorba de locuință devin reticenți.
Gazul metan ar rezolva aceste neajunsuri, însă brăzdarea șoselelor pentru fiecare locuință în parte, inesteticul țevilor galbene pe fațadele clădirilor, prețul incredibil de mare la care a ajuns mia de metri cubi, zecile de apropări necesare instalarii lor, reviziile periodice făcute numai de firme autorizate, dar necesare, știrile alarmante care seară de seară parcă au rubrică specială dedicată caselor și apartamentelor explodate, ei bine, toate acestea mă fac să concluzionez că dezavantajele unei astfel de facilități nu se justifică decât poate pentru clădiri industriale sau consumatori foarte mari, în niciun caz pentru o localitate turistică supraaglomerată care în sezon își mărește populația de zece ori.
februarie 20, 2010 la 9:09 am |
ma gindeam ca la postul asta nu prea am ce comenta dar vezi bine ca m-am inselat.Eu am gaz dar asta pt ca terenul pe care am construit era gata racordat la reteaua de gaze(apa si gorent ielectric se subintelege) Bineinteles ca muschiul meu putea sa aleaga si motorina dar am zis ca de ce sa ocup locul din pivnita cu ditai cisterna…oricum este 80% nefolosita(ca spatiu)
)))) tevaria subterana nu zgarie retina.
Io ma intreb de ce nu se apuca lumea sa-si monteze photovoltaice? produc curent electric non stop, racordate in reteaua publica care le poate stoca, si astfel cu un “boiler” electric poti face dush la 23:17 fara nici o retinere.
ah si apropo de pericolul de explozie la gaze, mi-a zis vecinul meu, care e mai priceput, ca trebuie sa atinga o anumita concentratie strans corelata cu volumul incintei respectiv al aerului&co2 din incapere ca sa poata exploda. Tot ce este sub sau peste nu explodeaza, doar te sufoca:o))
februarie 20, 2010 la 9:24 am |
Moi aussi, tot cu gaz, dar cu propan…
O cisterna bine mascata de gard viu careia ii facem plinul o data pe an. Nici o bataie de cap
Dar niste celule fotovoltaice tot as pune, si vreau imperativ un semineu sau o soba din asta moderna: am chef sa vad flacara si sa simt miros de lemn in zilele reci
Vasazica, de geotermie sau se sistemele alea, frigidere pe invers (nu stiu sa traduc pompe à chaleur) nici nu se pune problema pe la noi…
februarie 20, 2010 la 2:38 pm |
Garcea, nu mai știu de când ai plecat din țară, dar pe-aici întâi se construiește cartierul și după aceea se „trag” utilitățile. Să vezi comedie bufă atunci când drumarii apucă să asfalteze înaintea celor de la apă, gaze sau canalizare – troncăne mașina pe șosea de zici că merge pe traverse de cale ferată.
Tehnologia panourilor fotovoltaice este nouă, deci foarte scumpă. Nu știu exact durata de viață, la randamentul inițial, a celulelor din siliciu, dar sunt sigur că până să se amortizeze investiția, acumulatorii trebuie schimbați.
Karla, dacă te referi numai la miros de lemn, există varianta sobelor cu peleți. Sunt făcuți doar din rumeguș uscat presat, fără lianți sau aditivi, în urma arderii rămâne foarte puțină cenușă, iar mașinăria e destul de elegantă, cu ușă transparentă să se poată vedea flacăra, încărcare, aprindere automată etc etc. Singurul neajuns constă în faptul că în focarul șemineului nu vezi niște bușteni, în rest numai avantaje.
Pompe de căldură încă nu am montat, dar îmi spunea un coleg de breaslă că, după ce a montat una în Valul lui Traian, mai-mai să-l ia la bătaie propietarul, cu o coadă de lopată, dezamăgit de randamentul ei (costă cam 15000 de euro fără forarea puțului, și sunt gândite pentru sistemul de încălzire prin pardoseală sau pereți).
Cunosc principiul și tehnologia, sunt pregătit sufletește pentru primul client care nu va avea ce să facă cu banii, dar fără semnătura unui proiectant, care să-și asume răspunderea, nici nu mă gândesc să instalez vreuna.
Propan au avut câțiva vecini de cartier, dar au renunțat, toți. Nu cunosc prețurile, comparativ cu cele din Franța, dar iernile în mod sigur sunt mai friguroase aici (anul ăsta -20 de grade, cu termometrul pe pervazul exterior al geamului).
februarie 28, 2010 la 9:41 pm |
Dane, garcea se referea la sistemul lor de energie electrica. Stiu ca, de exemplu, in Austria, daca ai panouri fotovoltaice, le poti racorda la sistemul energetic cu un contor de intrare. Imi spunea cineva ca pretul curentului introdus in sistem e mai mare decat cel consumat de proprietar. Asta da incurajare a energiei verzi!
. In ceea ce priveste pompa de caldura, probabil ca stii, exista acel cop (coeficient de transformare). Astfel in situatia in care pompa de caldura are un cop de 7, asta inseamna ca la 1kw energie electrica consumat, produce echivalentul a 7kw. E riscant cu pompele de caldura din destul de multe motive: temperatura la care iese apa din foraj, debitul sursei, temperatura agentului termic pe care doresti s-o ai (de aceea se foloseste incalzirea in pardoseala, necesita temperaturi de pana la 45 C; in cazul in care ai calorifere si ai nevoie de 65C, adio cop de peste 3. Te cam costa si producerea de apa calda menajera:)
Garcea, nu stiam ca reteaua publica germana a reusit sa stocheze energia electrica
. Cu explozia gazelor, un inginer minier spunea ca daca concentratia de gaz o depaseste pe cea necesara exploziei poate arde in prima faza si apoi vine explozia. Nu stiu, cred c-am retinut corect.
martie 2, 2010 la 8:31 am |
Klaus, îmi vizitez așa de „des” propriul blog încât abia acum am văzut comentariul tău.
Sincer, nu știam de acel coeficient, dar atâta timp cât soluția de rezervă buit-in a acestor pompe o constitue niște rezistențe electrice, în momentul în care sistemul geotermal (știu, termenul e impropriu, dar începe să se încetățenească tot mai mult) nu mai face față, randamentul pompei suferă modificări, dramatice pot să spun.
Știu că parametrii oferiți de către producători, pentru agentul termic, este calculat pentru o temperatură a apei freatice de 12-14 grade Celsius (mă refer bineînțeles la sistemul de pompă apă-apă, probabil cel mai răspândit). Or există producători care spun că pot furniza și 60 de grade în agentul secundar (de ex. Wissman), cel puțin pe hârtie.
Cât despre furnizarea de energie electrică în sistem, atâta timp cât prin H.G. Nr.109/12.02.2008, guvernul nu face nicio diferență între consumatori și producători, numindu-i pe toți utilizatori, modalitatea contractuală de a beneficia de avantajele folosirii energiilor alternative concomitent cu rețeaua națională devine un vis greu de realizat. Soarele sau vântul rămân doar ca ultimă soluție, pentru zone izolate (case de vacanță, la munte, în deltă), unde soluția de racordare oferită de către operatorul de distribuție necesită costuri nejustificate.
Nici măcar să păcălești „sistemul” nu poți (deși un contor analogic ar începe să se învârtă invers dacă energia s-ar distribui dinspre consumator spre furnizor), pentru că Enelul, prin sistemul informatic de înregistrare a consumului, nu va lua în calcul un index al contorului mai mic decât indexul de la o dată precedentă.
martie 2, 2010 la 6:26 pm |
Klaus io cind bat campii o fac cu gratie
M-am referit desigur la racordarea la reteaua publica dar asta nu scuza faptul ca habar n-am ce este electricitatea si cum se stocheaza(eventual).
Dane vorbeam cu seful meu si mi-a zis ca el are niste fotovoltaice la o ferma din america de sud si cica merg bine mersi de peste 30 de ani.
martie 3, 2010 la 2:12 pm |
Probabil e vorba de instalație în ansamblul ei, sau strict de panouri, Garcea, pentru că în ceea ce privește acumulatorii, mă îndoiesc să nu-i fi schimbat în 30 de ani (gândește-te la cel de la mașina ta – rezistă cel mult 5 ani), pentru că cei cu NiMh erau foarte scumpi iar cei cu litiu nu știu dacă apăruseră.
Dar chiar și așa, informația ta este interesantă, dacă este veridică. (Ție-ți recunosc probitatea, dar de șeful tău nu știu ce să zic. De unde are el fermă tocma în America, ce a învârtit, cu ce bani…?)
Glumesc, desigur (dealtfel se deduce și din zâmbiliciul de la sfârșit, poate și un tribut pentru tătucu Iliescu, azi, la ceas aniversar), în urmă cu 30 de ani aveam și noi o stațiune de cercetare solară și eoliană, la Agigea, dar sincer să fiu n-am mai trecut pe acolo de 16-17 ani.
martie 3, 2010 la 3:00 pm |
ce probitate? probabil enormitatea vazului enorm si gandirii monstruoase
Acu´ca m-ai atentionat pare totul atit de simplu 
io sunt cam atehnic(stiu ca stiti da´am zis sa lamuresc odata pt totdeauna ca sa nu va tot jenati sa-mi spuneti) si in discutia noastra credeam ca te referi la panourile fotovoltaice care se monteaza pe acoperis. O sa-mi fac temele si te informez cum functioneaza tarasenia pe aici. Daca ai o casa la cuca macaii neracordata la reteaua de electricitate este evident ca ai nevoie de acumulatori si, si mai evident ca au si ei viata lor
martie 4, 2010 la 10:26 pm |
Ar fi o minune sa functioneze atata timp chiar si panourile fotovoltaice!
).
O fi pescar seful lui garcea
martie 5, 2010 la 2:09 pm |
Imi fac temele si va comunic. Seful este vinator(dar are si vreo doua iazuri pe care ne pregatim sa le pescuim in weekendul asta)
martie 5, 2010 la 4:53 pm |
Klaus, șeful lui Garcea e probabil comerciant de succes, și asta spune multe.
Tipologiile umane sunt aceleași indiferent de meridiane. Nu știu dacă și bancurile cu pescari. De aici și etimologia expresiei „banc de pește”.
martie 5, 2010 la 8:39 pm |
Pai la ce dati acum, garcea draga? La un pui de somn?
martie 5, 2010 la 9:25 pm |
io voi da cu pixu´n papirus
Au dat drumul la ventile si a ramas apa cit sa nu moara pestii. Intra o echipa de pescari cu o plasa si mi ti-i aduna la mal. Acolo ii sorteaza si ii transporta intr-un alt lac ca abia sunt de juma de kil. Io n-am prins logica, de ce nu-i lasa pina inainte de craciun(ungurii maninca crapcean de craciun) da´nici nu ma intereseaza cit timp sunt multumit de ce vad pe extrasul(meu) de cont. Nu´s pe unde sa va bag niste pozne.
martie 6, 2010 la 6:08 am |
Dane, vazui ca la Vitolig ai legat o pompa in scurt-circuit. Nu-mi place! Eu, din cate sisteme de incalzire am vazut, ma refer aici doar la cazane pe lemn, nu-si facea treaba. Cazanele erau pline cu zgura specifica de condens. Iti recomand sa folosesti asa ceva:
http://images.google.ro/imgres?imgurl=http://www.1001case.ro/images/products/small/oventrop-regumat-image0-84771.jpg&imgrefurl=http://www.1001case.ro/Constructii_Instalatii__c429/Furik-Com-f1886&usg=__e_t0p3z8uiM0vHCsHnPG8OrQGX8=&h=100&w=100&sz=3&hl=ro&start=5&itbs=1&tbnid=FxMybOdpvzx8KM:&tbnh=82&tbnw=82&prev=/images%3Fq%3Doventrop%2Bregumat%26hl%3Dro%26sa%3DG%26gbv%3D2%26tbs%3Disch:1
Eu zic ca face toti banii. Daca nu ma insel aceste regumate se impart in 2 categorii. Una pentru cazane pana la 70 kw iar a doua pentru cele ce depasesc aceasta putere. O mare atentie trebuie acordata sistemului in care integrezi regumat-ul. Am patit la o pensiune o chestie de mi-am frecat creierii vreo doua zile. Instalatia de acolo e singura in care n-am montat vase de acumulare(puffere). Acolo am montat alt model de regulator (laddomat). Dupa ce am testat prima data instalatia, caloriferele cu circuite mai lungi, in special de la etaje(erau trei etaje) nu se incalzeau si basta. Si dupa echilibrare, agentul termic nu avea temperatura dorita. Inainte de montarea regulatorului totul era ok. Am realizat atunci ca din cauza supapei termostatate a regumatului (prin caderea de presiune ce o cauza) aveam aceasta problema. Pana atunci, dupa cum am mai mentionat, nu montasem nici un cazan fara vase de acumulare. In mod normal, regumatul le alimenteaza doar pe acestea, locatia lor se afla in apropierea caznului. Deci, atentie la circuitele lungi Si inaltimi mari
.
p.s. Sa ma scuzi daca te simti ofensat de afirmatia mea.
martie 6, 2010 la 6:10 am |
,,……daca te simti ofensat de OBSERVATIA mea”
martie 6, 2010 la 8:48 am |
@Klaus
Piața e saturată de „meseriași” mai mult sau mai puțin calificați, și prețul final are o importanță hotărâtoare. În fond e lucrul lor, eu nefăcându-mi decât datoria de a le prezenta avantajele și dezavantajele unui sistem simplu sau al unuia eficient.
Știu că acolo contează mult diametrul conductelor, viteza agentului termic nemaifiind influențată în cea mai mare măsură de debitul pompelor.
Cred că glumești, întodeauna am câte ceva de învățat.
Nici mie nu-mi plac pompele de retur. Dar le montez atunci când punerea în funcțiune o face echipa de service a vânzătorului (de cele mai multe ori Romstal), pentru a nu-i anula certificatul de garanție clientului. E condiția lor, și m-am săturat să am discuții mereu cu ei (atâta timp cât nu figuează în schema hidraulică dată de producător, o consider improvizație, plus că, întradevăr, ISCIR-ul le consideră obligatorii pentru puteri mai mari de 70kW). Există și soluții mai ieftine:
http://www.esbe.se/nav5174/?prodid=4033
dar firmele mari au întotdeauna probleme cu ochelarii de cal, și atâta timp cât legea obligă vânzătorul să asigure garanția produsului, eu nu-mi permit riscuri inutile și le respect condițiile.
Sisteme de pompare folosesc doar la instalațiile solare. La centrale mi-e greu să le implementez atâta timp cât celui ce dă banii i se pare întodeauna că am sărit calul cu oferta de preț.
Sisteme fără vas de expansiune nu am montat. Aveau părinții mei o centrală care funcționa pe principiul termosifonului, dar i-am convins în urmă cu vreo 10 ani să renunțe la ea.
martie 6, 2010 la 12:32 pm |
Eu acum văzui că am luat-o pe arătură de-a dreptul.
Tu mi-ai scris de vase de acumulare și ți-am răspuns cu vase de expansiune.
Pe aici nu se folosesc astfel de vase. În cazul caselor ceva mai mari se preferă buteliile de egalizare după care urmează distribuitoarele clasice.
Însă în niciun caz nu se adoptă o astfel de soluție:
http://www.youtube.com/watch?v=MAJxAfR5Frk
Bietul om (care s-a intitulat „Vermontinspector”), nici nu a mai acceptat comentariile altora la grozavia de acolo. Nu întotdeauna soluția scumpă e și cea mai bună. Închipuie-ți ce s-ar întâmpla dacă ar crăpa un teu de la mijlocul lanțului de distribuție.
martie 7, 2010 la 7:23 pm |
Ce sa se intample? Se depaneaza!
.
Alta e problema acolo, cel putin dupa mine. El a tot montat pompe pe circuit ala cu t-uri dar nu s-a gandit sa aleaga un diametru mai mare. Sau sa le monteze intr-un distribuitor corect dimensionat As fi curios cei mai ramane pompei din capatul circuitului
martie 7, 2010 la 7:35 pm |
Sunt buni si robinetii ESBE cu trei cai. Noi ii folosim, in general motorizati, pentru a corecta temperatura agentului ce porneste din vasul de acumulare in functie de temeperatura exterioara. Mai ales unde sunt suprafete mai mari (ateliere, minihale) si clientii nu doresc robineti termostatizati la calorifere.
Ce fel de panouri solare montezi?
martie 7, 2010 la 7:36 pm |
erata ,,….CE-I mai ramane pompei…”
martie 8, 2010 la 12:26 pm |
Dacă aș scrie că am montat toate tipurile de panouri, ar părea că mă laud, de aceea nu o să o fac, dar am început cu cele din tuburi vidate atmosferice de fabricație chinezească și am continuat cu cele plane, cu registre de cupru și aripioare de captare, grecești sau nemțești.
Dar asta-i altă poveste.
Dar cea mai mare satisfacție mi-au produs-o niște panouri în presiune, Calpak, poate și pentru că la casele unde le-am montat clienții au mers „pe mâna mea” în ceea ce privește sistemele în ansamblul lor.
De obicei, propietarii hotărăsc marca și tipul de panouri, boilerul de acumulare etc, mie revenindu-mi doar sarcina de a le monta. Doar că trebuie să fac multe compromisuri în ceea ce privește propria satisfacție. Am nenorocul de a locui într-o zonă unde cei mai mulți sunt mai deștepți decât mine.
În principiu, prefer panourile în presiune, din tuburi vidate – pentru o mai bună eficiență în orele matinale și după-amiezele târzii, fiind mai puțin dependente de unghiul razelor solare, neapărat prefabricate și cu instrucțiunile de montaj în limbi străine altele decât limba chineză.
martie 8, 2010 la 4:37 pm |
Ce sa inteleg pri ,,neaparat prefabricate”?
Ce producator fabrica Calpak?
martie 8, 2010 la 4:53 pm |
Eu pot sa spun ca am montat aproape exclusiv panourile de mai jos:
http://www.solarfocus.at/html/cpc_technik.html
Tuburile vidate or fi ele mai bune dar pe aici concurenta s-a cam fript cu ele. Din cauza grindinei
. Daca mai trebuie sa-ti faci si asigurare pentru ele, se gam goleste buzunarul 
.
La clientii astia ,, atoatestiutori” eu le spun in felul urmator: fac exact ceea ce spuneti si cu ce spuneti dar garantia pleaca odata cu mine pe usa
. Ajungi sa faci service la chinezarii de-ti vine rau. Mai bine renunt.
martie 9, 2010 la 3:19 pm |
Adică să nu aibă tuburile de sticlă într-o cutie, distribuitoarele de capăt într-alta, garniturile la fel și așa mai departe.
Calpak sunt grecești. Panourile sunt foarte bune, în schimb boilerele și sistemul de pompare sunt ceva mai simple, iar controlerul este unul universal împrumutat de la Ferolli.
Cu probleme sunt tuburile chinezești, nu neapărat la grindină. Pur și simplu sticla din care sunt făcute are bule de aer, mai ales la capătul de îmbinare dintre cele două tuburi, deci este mult mai casantă.
Și mie îmi plac panourile plane, de genul celor prezentate de tine, pentru că sunt mai robuste și nici nu ating temperaturile incredibile, de aproape 200 de grade, ca cele vidate, în cazul unei pene de curent în amiaza mare.
Rudelor mele numai panouri plane le-am montat, dar, cum scriam mai sus, sunt mai puțin eficiente dimineața și seara, și nu o spun din cărți. Avantajele sunt prețurile mai mici și o mai bună rezistență mecanică.